Efectele concordatului preventiv

1.Concordatul preventiv şi condiţiile încheierii acestuia

Concordatul preventiv presupune un contract încheiat între o societate (debitor, care trebuie să îndeplinească o serie de condiţii impuse de legea 381/2009), pe de o parte, şi creditorii care deţin cumulat cel puţin două treimi din valoarea creanţelor acceptate şi necontestate, în baza unei întelegeri amiabile.

Dacă debitorul îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege, judecătorul-sindic numeşte un conciliator provizoriu prin încheiere irevocabilă, conciliator ce este propus de debitor, dar care va putea fi schimbat de adunarea creditorilor cu acordul debitorului, imediat după ce va fi constatată validitatea concordatului preventiv.

Scopul concordatului preventiv este acela de a pune în executare un plan de redresare a întreprinderii aflate în dificultate. Acest plan de redresare este stabilit de conciliator impreună cu debitorul.

În situaţia în care, la prima propunere de concordat preventiv nu au aderat creditorii deţinatori a 2/3 din masa credală, conciliatorul mai poate propune în termen de 30 de zile o altă ofertă de concordat preventiv.



2.Planul de redresare din cadrul contractului de concordat preventiv poate cuprinde:

 reorganizarea activităţii debitorului, majorarea capitalului social, împrumut bancar, obligaţional sau de altă natură, înfiinţarea sau desfiinţarea unor sucursale sau puncte de lucru, vânzarea de active, constituirea de garanţii;
 procentul preconizat de satisfacere a creantelor, care nu poate fi mai mic de 50%, ca urmare a implementării măsurilor de redresare propuse; în acest scop, debitorul poate propune măsuri precum: amânări sau reeşalonări la plata creanţelor contra sa, ştergerea în tot sau în parte a unor creanţe sau numai a dobânzilor ori a penalităţilor de întârziere, compensări, novaţii prin schimbare de debitor;
 termenul limită pentru satisfacerea creanţelor prevăzute în concordat (maximum 18 luni de la semnarea acestuia; poate fi prelungit pentru încă 6 luni).


3.Efectele concordatului preventiv faţă de creditorii semnatari

Pentru a fi considerat vot pozitiv, votul creditorului trebuie sa fie un vot favorabil şi necondiţionat.

 odată constatat contractul de concordat, de către judecătorul-sindic, planul de redresare va deveni opozabil creditorului semnatar;
 de la data comunicării hotărârii de constatare a concordatului preventiv se suspenda de drept urmăririle individuale ale creditorilor semnatari asupra debitorului (adică acţiunile de recuperare debite);
 de la data comunicării hotărârii se suspendă de drept executarea silită şi termenul de prescripţie extinctivă pentru pornirea executării silite contra debitorului;
 de la aceeaşi dată se suspendă de drept faţă de creditorii semnatari curgerea dobânzilor, a penalităţilor şi a oricaror alte cheltuieli aferente creanţelor;
 creditorii semnatari sunt de acord cu toate măsurile propuse în plan, inclusiv, stergerea anumitor creanţe, penalităţi sau dobânzi, ori cu reesalonarea acestora;
 creditorul semnatar nu va putea deschide procedura insolvenţei faţă de debitor, pe toata perioada desfăşurării concordatului preventiv;
 creditorul semnatar are drept de vot în adunarea creditorilor, pentru adoptarea hotărârilor;
 adunarea creditorilor semnatari poate solicita anularea sau rezilierea concordatului preventiv;


4.Efectele concordatului preventiv faţă de creditorii nesemnatari

Creditorul nesemnatar este fie cel care nu adera la contractul de concordat preventiv, fie creditorul considerat de lege necunoscut, fie creditorul al carui vot de aderare va fi considerat, de fapt, negativ, întrucât a fost exprimat în mod condiţionat.

Dacă, ulterior încheierii unui contract de concordat preventiv, un creditor obţine un titlu executoriu (expl: i se admite o cerere privind emiterea unei ordonanţe de plata contra debitorului), pe baza acestuia va putea solicita aderarea ca si creditor semnatar la concordatul preventiv.

 faţă de creditorul nesemnatar nu operează suspendarea de drept a căilor individuale de urmărire a debitorului (acţiuni de recuperare a debitelor, executarea silită);
 legea nu vorbeşte nici despre vreo impiedicare a creditorului nesemnatar de a porni urmărirea individuală faţă de debitor chiar în timpul desfăşurării concordatului preventiv;
 în anumite condiţii (limitativ prevazute de lege) conciliatorul va putea solicita judecătorului-sindic omologarea concordatului preventiv, ceea ce-l va face opozabil şi creditorilor nesemnatari, cu urmatoarele consecinte:
 -se vor suspenda de drept toate procedurile de executare silită;
 -nu se va putea deschide procedura insolvenţei faţă de debitor pe perioada concordatului colectiv;
 la cererea conciliatorului, cu condiţia acordării de garanţii, judecătorul-sindic poate impune creditorilor nesemnatari ai concordatului preventiv un termen de maximum 18 luni de amanare a scadenţei creanţei lor, perioadă în care nu vor curge dobânzi, penalităti, precum şi orice alte cheltuieli aferente creanţelor;
 pentru motive de nulitate creditorii care au votat împotriva concordatului preventiv vor putea cere anularea contractului, în termen de 15 zile de la data menţionării acestuia în registrul comerţului;


7.Consecinţele încetării contractului de concordat colectiv, faţă de creditori

Dacă la finalul perioadei de concordat colectiv, se va constata îndeplinirea cu succes a planului de redresare, se va pronunţa o încheiere prin care se va constata realizarea obiectivului concordatului preventiv, iar modificările creanţelor prevăzute în concordatul preventiv rămân irevocabile (dacă prin contract s-a convenit stergerea dobânzilor ori a penalităţilor, ori a unei părţi din creanţă, creditorul semnatar nu va mai avea niciun drept de a pretinde acele sume).

În situatia în care conciliatorul constata că este imposibilă realizarea planului de redresare, poate cere judecătorului sindic încetarea procedurii, situaţie care va avea ca principal efect reluarea procedurilor individuale de urmărire a debitorului (suspendare pe perioadă concordatului).

Dacă creditorii semnatari vor solicita şi vor obţine rezilierea contractului de concordat, pe lângă reluarea căilor individuale de urmărire a debitorului, judecatorul-sindic le va acorda daune-interese, în condiţiile dreptului comun.