Impozitarea rezervei din reevaluarea imobilelor la data cedarii/casarii activelor

De la data de 1 ianuarie 2014, odata cu introducerea in Codul fiscal a al. 5 indice 1 la art. 22,  s-a prevazut ca, la cedarea sau casarea imobilizarilor, rezervele din reevaluare care au fost considerate deductibile prin amortizarea lor sa fie clasificate ca elemente similare veniturilor, in sensul ca acestea sa fie impozabile la data cedarii/casarii activelor reevaluate.

Incepand cu 1 ianuarie 2004, rezervele din reevaluare au fost considerate elemente similare veniturilor si impozitate la momentul modificarii destinatiei acestor rezerve, dar nu mai tarziu de data cedarii/casarii activelor reevaluate.

Din punct de vedere contabil OMFP 3055/2009 prevede ca surplusul din reevaluare reprezinta un castig realizat fie integral la data scoaterii din gestiune a activului reevaluat, fie pe masura amortizarii sale, ca diferenta intre amortizarea calculata pe baza valorii reevaluate si amortizarea calculata pe baza costului initial.

Practic art. 22 al 5 indice 1 din Codul fiscal, limiteaza recunoasterea fiscala a cheltuielilor cu amortizarea aferente rezervelor din reevaluare. Cu alte cuvinte, in cazul unui plus de valoare inregistrat, cheltuielile de amortizare sunt considerate integral deduse, insa diferenta dintre amortizarea calculata avand la baza valoarea de piata si amortizarea aferenta activului inainte de reevaluare reprezinta element similar veniturilor si se impoziteaza  ca atare. Mai mult decat atat, este limitata si recunoasterea fiscala a rezervelor din reeavaluare la momentul scoaterii din gestiune a activelor la care se refera acele rezerve.

In sensul acestor reglementari castigul (plusul de valoarea determinat in urma reevaluarii) se considera realizat la scoaterea din evidenta a activului pentru care s-a constituit  rezerva din reevaluare.

In momentul vanzarii, surplusul din reevaluare este transferat din punct de vedere contabil la rezerve reprezentand surplusul realizat in rezerve din reevaluare. Prin vanzare, in mod firesc se va descarca gestiunea de bunul imobil vandut de persoana juridica, in acest moment, al vanzarii, considerandu-se ca fiind realizat castigul, iar surplusul realizat din reevaluare va fi luat in calculul impozitului pe profit, ca si element similar veniturilor.

Cu toate acestea, o parte din castig poate fi realizat pe masura ce activul este folosit de entitate. In acest caz, valoarea rezervei transferate este diferenta dintre amortizarea calculata pe baza valorii contabile reevaluate si valoarea amortizarii calculate pe baza costului initial al activului.

Facilitatile fiscale privind impozitul pe cladiri, ce deriva din titlul de parc industrial

Chestiuni prealabile

Prevederile Legii nr. 186/2013, reglementează facilitățile fiscale acordate în situația cheltuilelilor eligibile ale parcurilor industriale, inclusiv pentru parcurile ce au obtinut acest titlu pe legea anterioara, situatie aplicabila Parcului Industrial Sema Parc. De asemenea, odata cu intrarea in vigoare a acestei legi a intrat în vigoare și Ordinul nr. 264/2002 care a reglementeaza procedura si conditiile in care poate fi acordat ajutorul minimis care priveste intre altele si facilitatile fiscale la plata impozitului pe cladirile parcului industrial.

Facilitatile care deriva din titlul de parc industrial, conform prevederilor actuale ale legislatiei in domeniu, respectiv conform prevederilor art. 20 din Legii nr. 186/2013 sunt: 

a) scutire de la plata taxelor percepute pentru modificarea destinatiei sau pentru scoaterea din circuitul agricol a terenului aferent parcului industrial; 

b) scutire de la plata impozitului pe terenuri, corespunzator terenului aferent parcului industrial; 

c) scutire de la plata impozitului pe cladiri, corespunzator cladirilor care fac parte din infrastructura parcului industrial;

d) scutiri, numai cu acordul autoritatilor publice locale, de la plata oricaror taxe datorate bugetelor locale;

e) alte facilitati ce pot fi acordate, potrivit legii, de autoritatile administratiei publice locale.

Schema de acordare a ajutoarelor de minimis pentru investitiile realizate in parcurile industriale este reglementata de Ordin 2980/2013.

I. Ajutorul de minimis, conform prevederilor art. 4 din Ordinul nr. 2980/2013, acordat întreprinderilor eligibile constă în:

a) scutire de la plata taxelor percepute pentru modificarea destinaţiei sau pentru scoaterea din circuitul agricol a terenului aferent parcului industrial;

b) scutire de la plata impozitului pe terenuri, corespunzător terenului aferent parcului industrial, potrivit prevederilor art. 257 lit. l) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare;

c) scutire de la plata impozitului pe clădiri, corespunzător clădirilor care fac parte din infrastructura parcului industrial, în conformitate cu art. 250 alin. (1) pct. 9 din Legea nr. 571/2003, cu modificările şi completările ulterioare; (Conform prevederilor din art. 250 al.9 din Codul fiscal „Cladirile pentru care nu se datoreaza impozit prin efectul legii sunt, dupa cum urmeaza: (...) pct. 9 cladiri din parcuri industriale, stiintifice si tehnologice, potrivit legii.).

d) scutiri, numai cu acordul autorităţilor administraţiei publice locale, de la plata oricăror taxe datorate bugetelor locale ale unităţilor administrativ-teritoriale pentru eliberarea oricăror certificate de urbanism, autorizaţii de construire şi/sau autorizaţii de desfiinţare de construcţii pentru terenurile şi clădirile din infrastructura parcului, ce fac parte integrantă din parcul industrial;

e) alte facilităţi ce pot fi acordate, potrivit legii, de autorităţile administraţiei publice locale. Costuri eligibile, potrivit articolului 3 din Ordin include cheltuielile realizate cu achiziţionarea/construcţia activelor corporale şi necorporale ale parcului industrial.

II. Beneficiarii ajutorului de minimis, în temeiul schemei, sunt întreprinderile care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

îşi desfăşoară activitatea într-un parc industrial cu titlu acordat conform Legii nr. 186/2013 sau Ordonanţei Guvernului nr. 65/2001 ori declarat prin hotărâre a Guvernului;

desfăşoară activitate economică;

nu au primit ajutoare de minimis pe o perioadă de 3 ani fiscali consecutivi, anul fiscal în curs şi 2 ani anteriori sau, dacă au primit ajutoare de minimis în această perioadă, acestea cumulate nu depăşesc plafonul echivalent în lei a 200.000 euro, respectiv a 100.000 euro în cazul întreprinderilor care desfăşoară activitate în domeniul transportului rutier, indiferent de sursa de finanţare;

prezintă un studiu de fezabilitate/plan de investiţii pentru care se solicită finanţarea, cu evidenţierea cheltuielilor eligibile;

nu intră în categoria "întreprinderilor în dificultate" potrivit prevederilor cap. 2 secţiunea 2.1 din Comunicarea Comisiei Liniile directoare privind ajutorul de stat pentru salvarea şi restructurarea întreprinderilor aflate în dificultate (2004/C244/02)5);

nu a fost emisă împotriva lor o decizie de recuperare a unui ajutor de stat sau, în cazul în care o asemenea decizie a fost emisă, aceasta a fost executată şi creanţa a fost integral recuperată.

Bugetul maxim al schemei de ajutor de minimis este de 8 milioane lei.

Ajutorul de minimis se acorda de unitatea administrativ-teritorială pe teritoriul căreia este situat parcul industrial.

Pentru a beneficia de ajutor de minimis în baza schemei, administratorul parcului industrial sau rezidenţii trebuie să obţină un acord de principiu al autorităţii administraţiei publice locale (mai exact actul care atesta dreptul intreprinderii solicitante de a beneficia de acordul ajutorul de minimis).

Conform prevederilor art. 3 din Ordin, rezidentul este orice persoană juridică română care desfășoară activități economice în cadru parcului industrial, în baza unui contract de administrare sau de prestare servicii sau în calitate de proprietar ori de chiriaș al unui imobil din cadrul parcului industrial.

III. Cererea pentru obtinerea ajutorului minimis:

În vederea obţinerii acordului de principiu al unității administrativ teritoriale, administratorul parcului industrial sau rezidentul va trebui să depună un dosar ce va cuprinde următoarele documente:

a) cerere de acord de principiu privind ajutorul de minimis, completată în limba română, prin tehnoredactare, ştampilată şi semnată în original de persoana autorizată să reprezinte legal întreprinderea solicitantă, al cărei model, este prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta schemă;

b) opis cu documentele anexate cererii de acord;

c) certificat constatator, după caz, în original, emis cu ocazia depunerii cererii de acord de principiu de oficiul registrului comerţului de pe lângă tribunalul unde îşi are sediul întreprinderea solicitantă, în care să se menţioneze următoarele informaţii: datele de identificare, codul unic de înregistrare, asociaţii şi reprezentanţii legali ai întreprinderii, domeniul de activitate principal şi toate domeniile secundare de activitate, punctele de lucru ale întreprinderii, data ultimei menţiuni înscrise în registru şi obiectul acesteia, activitatea desfăşurată în parcul industrial, cu menţionarea codului CAEN corespunzător;

d) studiu de fezabilitate sau plan de investiţii, cu evidenţierea cheltuielilor eligibile, prezentat în format tabelar, cu detalierea pe elemente de activ;

e) extras de carte funciară pentru informare;

f) o declaraţie scrisă a reprezentantului legal, sub sancţiunea art. 292 din Codul penal privind falsul în declaraţii, referitoare la toate ajutoarele de minimis primite de solicitant pe parcursul precedenţilor 2 ani fiscali şi al anului fiscal în curs;

g) împuternicire prin act notarial, în original, în cazul în care o altă persoană decât reprezentantul legal al întreprinderii solicitante semnează cererea de acord pentru finanţare şi documentaţia aferentă.

Pe lângă aceste documente, unitatea administrativ teritorială ca furnizor al ajutorului minimis, poate solicita orice alte documente va considera ca sunt necesare.

Aceasta schemă se aplică de la data intrării în vigoare până la data de 30 iunie 2014, cu posibilitatea prelungirii, potrivit viitoarelor reguli comunitare în materia ajutorului de minimis, aferent perioadei 2014-2020.