Partea II
Conventia matrimoniala
Notiunea de “conventie matrimoniala” este sinonima celei de regim matrimonial. In Codul civil roman de la 1864 a fost folosita atat sintagma de “conventie matrimoniala” cat si cea de “conventie de maritagiu”.
In situatia in care viitorii soti doresc sa li se aplice un alt regim matrimonial decat cel legal, direct aplicabil fara a necesita o conventie in acest sens, sau daca doresc sa deroge de la cel legal, sub anumite aspecte, recurg la incheierea unei conventii matrimoniale.
Potrivit art. 312 alin. (1) din N.C.civ.,“Viitorii soţi pot alege ca regim matrimonial: comunitatea legală, separaţia de bunuri sau comunitatea convenţională.”, iar potrivit art. 329 „Alegerea unui alt regim matrimonial decât cel al comunităţii legale se face prin încheierea unei convenţii
matrimoniale.”
Fiind in esenta un contract, bineinteles ca o conventei matrimoniala este supusa, in primul rand conditiilor de validitate din materia contractelor, precum si unor reguli speciale, prevazute de Noul Cod civil.
In dreptul roman, o forma conventionala care se inrudeste cel mai mult cu actuala conventie matrimoniala o reprezenta, constituirea dotei.
Capacitatea
Pentru incheierea unei conventii matrimoniale este aplicabil principiul “habilis ad nuptius, habilis ad pacta nuptialia”, ceea ce inseamna ca cine poate incheia valabil o casatorie poate incheia si o conventie matrimoniala. Prin urmare, cel care incheie o astfel de conventie, trebuie sa aiba “varsta matrimoniala”.
În ceea ce priveşte capacitatea minorului de a încheia o convenţie matrimonială, potrivit art. 337 din N.C.civ.:
„(1) Minorul care a împlinit vârsta matrimonială poate
încheia sau modifica o convenţie matrimonială numai cu
încuviinţarea ocrotitorului său legal şi cu autorizarea instanţei de
tutelă.
(2) În lipsa încuviinţării sau a autorizării prevăzute la
alin. (1), convenţia încheiată de minor poate fi anulată în
condiţiile art. 46, care se aplică în mod corespunzător.
(3) Acţiunea în anulare nu poate fi formulată dacă a
trecut un an de la încheierea căsătoriei.”
Consimtamantul
Potrivit prevederilor art.330 din N.C.civ., incheiaerea conventiei matrimoniale in fata notarului public presupune consimtamantul tuturor partilor, exprimat personal sau prin mandatar cu procura autentica, speciala si avand continut predeterminat.
Mandatarul va avea, astfel, o procura care sa cuprinda in detaliu ansamblul clauzelor proiectului de conventie matrimoniala.
Obiectul
Obiectul conventiei matrimoniale este dat de regimul matrimonial pe care viitorii soti il aleg ca alternativa la cel legal. Bineinteles, obiectul contractului trebuie sa indeplineasca aceleasi conditii carora le suspus obiectul oricarei conventii, in primul rand, sa nu deroge de la dispozitiile imperative ale legii si de la bunele moravuri.
Astfel, prin conbentia matrimoniala nu se poate deroga de la: principiul egalitatii in drepturi intre barabat si femeie, efectele nepatrimoniale ale caasatoriei, drepturile si indatoririle parintesti sau de la regulile devolutiunii succesorale.
Cauza
Cauza conventiei matrimoniale (affectio conjugalis) este data de intentia viitorilor soti de a stabili intre ei raporturi patrimoniale de natura sa asigure cadrul necesar convietuirii.
Data incheierii conventiei matrimoniale
De regula, conventia matrimoniala se incheie inainte de celebrarea casatoriei, cel mai tarziu in ziua casatoriei, sau in timpul acesteia, dar nu ulterior, intrucat in acest din urma caz, ar reprezenta o modificare a regimului patrimonial.
Potrivit art. 330 alin. (2), convenţia încheiată înainte de căsătorie produce efecte numai de la data încheierii căsătoriei.
Potrivit art. 330 alin. (3) din N.C.civ. „Convenţia încheiată în timpul căsătoriei produce efecte de la data prevăzută de părţi sau, în lipsă, de la data încheierii ei.”
Prin urmare, chiar art. 330 din N.C.civ. permite soţilor să stabilească un termen de la care convenţia matrimonială, încheiată în timpul căsătoriei, să producă efectul modificator al regimului matrimonial.
Conditii de forma
Conventia matrimoniala este un act solemn, pentru ca se cere ad validitatem forma autentica notariala. In acest sens, art.330 din N.C.civ. prevede ca, sub sanctiunea nulitatii absolute, conventia matrimoniala trebuie incheiata prin act autentic notarial. Cu respecatrea acelorasi conditii de forma, ea poate fi modificata pana la incheierea casatoriei.
Se afișează postările cu eticheta regim matrimonial. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta regim matrimonial. Afișați toate postările
sâmbătă, 29 octombrie 2011
duminică, 2 octombrie 2011
Drepturile si obligatiile patrimoniale ale sotilor in lumina noului Cod Civil -- Partea I
Preliminarii
Regimul matrimonial nu se refera la toate drepturile si obligatii patrimoniale ale sotilor, ci doar la acele raporturi patrimoniale ce isi au izvorul direct in casatorie.
Lato senso, drepturile patrimoniale ale sotilor includ si obligatia de intretinere, liberalitatile sau drepturile succesorale.
Fata de vechea reglementare instituita de Codul Familiei, care s-a dovedit a fi prea rigida fata de realitatile contemporane, noul Cod Civil implementeaza principiul libertății convențiilor matrimoniale.
Bineinteles ca, regimul comunitatii de bunuri ramane regimul legal, aplicabil insa numai in situatia in care sotii nu au optat pentru un regim matrimonial prin conventie matrimoniala. Astfel, pe cale conventionala se poate opta, ca alternativa la regimul comunitatii legale de bunuri, pentru: regimul separatiei de bunuri si regimul comunitatii conventionale. Cel din urma, fata de comunitatea legala de bunuri, implica posibilitatea partilor de a opta pentru largirea sau restrangerea sferei bunurilor ce vor intra in categoria bunurilor comune.
Cu toate ca exista alternativa ca pe cale conventionala sa se opteze pentru un regim matrimonial mult mai flexibil, noul Cod Civil imprima cateva reguli imperative de la care nu se poate deroga prin conventie matrimoniala. Un astfel de exemplu este cel al locuintei familiei, al carei regim juridic este reglementat de reguli imperative de la care sotii nu pot deroga prin convetie. Un exemplu, care in acelasi timp contine un element de noutate, il reprezenta modul in care sotii isi vor exercita drepturile asupra bunurilor in situatie de criza, de asemenea situatie reglementata prin norme imperative.
Un alt element de noutate este dat de faptul ca, regimul pentru care se opteza, nu va reperezenta pentru parti un element imuabil, astfel ca acestia pot modifica regimul matrimonial pentru care au optat, bineinteles cu respectarea prevederilor prescrie in acest sens de lege.
Regimul matrimonial ia nastere numai odata cu incheierea unei casatorii, care pentru a fi valida, spre deosebire de Codul Familiei, noul Cod Civil enunta in mod clar, ca aceasta trebuie incheiata intre un barbat si o femeie.
Pe cale de consecinta, regimul matrimonial va inceta numai in caz de constatare a nulitatii, anularii, desfacerii sau incetarii casatoriei.
Posibilitatea de a opta pentru un regim matrimonial convetional, introduce in dreptul autohton si notiunea de modalitati ale regimului matrimonial.
Un aspect foarte important al regimurilor matrimoniale il reprezinta structuara acestora. Astfel, docrinarii structureaza activul matrimonial, in cazul comunitatii de bunuri, in doua patrimonii si trei mase de bunuri (cea a bunurilor comune care se regasesc in patrimoniile fiecarui sot, si cate o masa a bunurilor proprii fiecarui sot).
O probleme foarte interesanta, este aceea a pasivului matrimonial, intrucat in cazul unui regim al comunitatii de bunuri, intereseaza in ce masura datoriile unui sot ofera posibilitatea creditorului de a urmari bunurile comune ale sotilor sau pe cele proprii. Bineinteles, in analiza aceastui aspect o importanta foarte mare o va avea modul in care sotii raspund fata de creditori: solidar sau divizibil.
Nu in ultimul rand, analiza structurii regimului matrimonial va avea o importanta foarte mare in situatia lichidarii acestuia, mai ales daca s-a optat pentru un regim al comunitatii de bunuri, care in mod firesc va implica impartirea bunurilor intre soti.
Principiile regimurilor matrimoniale
In ceea ce priveste principiile care guverneaza regimul matrimonial, acestea sunt similare oricarui alt sistem juridic de tip civil law.
Principiul egalității in drepturi dintre soti, este principiul consacrat atat de Constitutia Romaniei (art.48 al.1) cat si de art.5 al Protocolului nr.7 CEDO si alte acte normative internationale ce au devenit parte a dreptului intern, odata cu semnarea acestora de catre Romania.
Principul libertatii alegerii si modificarii regimului matrimonial
Acest element de noutate in legislatia autohtona este consecinta aplicarii principiului libertatii si a autonomiei de vointa, regimului matrimonial.
Autonomia de vointa nu se regaseste doar in posibilitatea de a alege un regim matrimonial care va lua nastere odata cu incheierea casatoriei, ci si in sitatuatia in care partile opteaza pe parcursul casatoriei pentru modificarea regimului matrimonial, modificare care bineinteles este supusa anumitor norme imperative, tocmai pentru a se asigura securitatea raporturilor juridice dintre soti.
Principiul subordonarii regimului matrimonial scopului casatoriei
Regimul matrimonial este subordonat scopului casatoriei si intereselor sotilor, regimul matrimonial ca modalitate a patrimoniului neputand exista in afara casatoriei.
Regimul matrimonial nu se refera la toate drepturile si obligatii patrimoniale ale sotilor, ci doar la acele raporturi patrimoniale ce isi au izvorul direct in casatorie.
Lato senso, drepturile patrimoniale ale sotilor includ si obligatia de intretinere, liberalitatile sau drepturile succesorale.
Fata de vechea reglementare instituita de Codul Familiei, care s-a dovedit a fi prea rigida fata de realitatile contemporane, noul Cod Civil implementeaza principiul libertății convențiilor matrimoniale.
Bineinteles ca, regimul comunitatii de bunuri ramane regimul legal, aplicabil insa numai in situatia in care sotii nu au optat pentru un regim matrimonial prin conventie matrimoniala. Astfel, pe cale conventionala se poate opta, ca alternativa la regimul comunitatii legale de bunuri, pentru: regimul separatiei de bunuri si regimul comunitatii conventionale. Cel din urma, fata de comunitatea legala de bunuri, implica posibilitatea partilor de a opta pentru largirea sau restrangerea sferei bunurilor ce vor intra in categoria bunurilor comune.
Cu toate ca exista alternativa ca pe cale conventionala sa se opteze pentru un regim matrimonial mult mai flexibil, noul Cod Civil imprima cateva reguli imperative de la care nu se poate deroga prin conventie matrimoniala. Un astfel de exemplu este cel al locuintei familiei, al carei regim juridic este reglementat de reguli imperative de la care sotii nu pot deroga prin convetie. Un exemplu, care in acelasi timp contine un element de noutate, il reprezenta modul in care sotii isi vor exercita drepturile asupra bunurilor in situatie de criza, de asemenea situatie reglementata prin norme imperative.
Un alt element de noutate este dat de faptul ca, regimul pentru care se opteza, nu va reperezenta pentru parti un element imuabil, astfel ca acestia pot modifica regimul matrimonial pentru care au optat, bineinteles cu respectarea prevederilor prescrie in acest sens de lege.
Regimul matrimonial ia nastere numai odata cu incheierea unei casatorii, care pentru a fi valida, spre deosebire de Codul Familiei, noul Cod Civil enunta in mod clar, ca aceasta trebuie incheiata intre un barbat si o femeie.
Pe cale de consecinta, regimul matrimonial va inceta numai in caz de constatare a nulitatii, anularii, desfacerii sau incetarii casatoriei.
Posibilitatea de a opta pentru un regim matrimonial convetional, introduce in dreptul autohton si notiunea de modalitati ale regimului matrimonial.
Un aspect foarte important al regimurilor matrimoniale il reprezinta structuara acestora. Astfel, docrinarii structureaza activul matrimonial, in cazul comunitatii de bunuri, in doua patrimonii si trei mase de bunuri (cea a bunurilor comune care se regasesc in patrimoniile fiecarui sot, si cate o masa a bunurilor proprii fiecarui sot).
O probleme foarte interesanta, este aceea a pasivului matrimonial, intrucat in cazul unui regim al comunitatii de bunuri, intereseaza in ce masura datoriile unui sot ofera posibilitatea creditorului de a urmari bunurile comune ale sotilor sau pe cele proprii. Bineinteles, in analiza aceastui aspect o importanta foarte mare o va avea modul in care sotii raspund fata de creditori: solidar sau divizibil.
Nu in ultimul rand, analiza structurii regimului matrimonial va avea o importanta foarte mare in situatia lichidarii acestuia, mai ales daca s-a optat pentru un regim al comunitatii de bunuri, care in mod firesc va implica impartirea bunurilor intre soti.
Principiile regimurilor matrimoniale
In ceea ce priveste principiile care guverneaza regimul matrimonial, acestea sunt similare oricarui alt sistem juridic de tip civil law.
Principiul egalității in drepturi dintre soti, este principiul consacrat atat de Constitutia Romaniei (art.48 al.1) cat si de art.5 al Protocolului nr.7 CEDO si alte acte normative internationale ce au devenit parte a dreptului intern, odata cu semnarea acestora de catre Romania.
Principul libertatii alegerii si modificarii regimului matrimonial
Acest element de noutate in legislatia autohtona este consecinta aplicarii principiului libertatii si a autonomiei de vointa, regimului matrimonial.
Autonomia de vointa nu se regaseste doar in posibilitatea de a alege un regim matrimonial care va lua nastere odata cu incheierea casatoriei, ci si in sitatuatia in care partile opteaza pe parcursul casatoriei pentru modificarea regimului matrimonial, modificare care bineinteles este supusa anumitor norme imperative, tocmai pentru a se asigura securitatea raporturilor juridice dintre soti.
Principiul subordonarii regimului matrimonial scopului casatoriei
Regimul matrimonial este subordonat scopului casatoriei si intereselor sotilor, regimul matrimonial ca modalitate a patrimoniului neputand exista in afara casatoriei.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)